Potrivit documentului, exemplarele din speciile urs, lup și pisică sălbatică, ce pun în pericol sănătatea și siguranța publică, dar și cele care se află în intravilanul localităților, punând în pericol siguranța animalelor domestice și a personalului de îngrijire, pot fi recoltate sau capturate și în afara perioadelor stabilite pentru derogare.
”Consider că dumneavoastră, ca reprezentanți ai Guvernului și autorității de mediu în teritoriu, aveți obligația să vă asigurați că numărul maxim de intervenție alocat gestionarilor este utilizat în primul rând pentru situații în care siguranța cetățenilor are de suferit”, le-a transmis ministrul Attila Korodi prefecților și directorilor de APM.
Ministrul Mediului le-a solicitat ca, în interval de o săptămână, să transmită o adresă comună a Prefecturii și Agenției pentru Protecția Mediului către toate autoritățile locale din județele vizate, prin care să informeze fiecare primar despre numărul maxim de intervenție pe care îl are la dispoziție, precum și cu privire la gestionarii de fonduri cinegetice din județ.
”Această obligație o puteți îndeplini numai printr-o comunicare continuă cu autoritățile locale de pe teritoriul județului dumneavoastră, astfel încât să înțeleagă că prioritatea o reprezintă siguranța cetățenilor și nu activitățile de vânătoare recreativă sau sportivă”, a subliniat Attila Korodi.
Din punctul de vedere al ministrului, implicarea prefecților și directorilor de APM în procesul de informare a autorităților responsabile va întări colaborarea acestora cu gestionarii fondurilor cinegetice şi va diminua numărul cazurilor în care animalele-problemă pun în pericol siguranţa cetăţenilor.