În Serbia, în delegaţia condusă de primul ministru Victor Ponta cu o deplasare aş spune istorică în Valea Timocului în condiţiile în care pentru prima dată în istorie, înalţi demnitari ai statului sârb şi român împreună s-au dus, cei doi prim-miniştri, miniştri de externe, vice prim-ministrul Guvernului României s-au dus împreună în Valea Timocului la Born şi s-au întâlnit cu liderii asociaţilor româneşti vlahe din Valea Timocului, dar şi din Voievodina. Discuţii importante şi o voinţă politică manifestată de premierul sârb şi deschizând, aş spune, cu voinţă politică, uşa dialogului direct cu asociaţiile româneşti de acolo, deschizând astfel posibilitatea rezolvării unor probleme importante pe care românii din Valea Timocului le revendică de foarte mulţi ani: educaţie, libertatea religioasă în limba maternă, biserici româneşti şi aşa mai departe.
Aş fi vrut să discutăm poate şi despre vizita de ieri din Muntenegru şi faptul că este bine să nu uităm să comemorăm, la un an de la acel tragic accident din Muntenegru care a dus la pierderea multor vieţi omeneşti, nevinovate, de cetăţeni români, dar care a marcat şi un act de sprijin, de solidaritate umană extraordinară din partea muntenegrenilor şi o dată cu asta gratitudinea românilor şi autorităţilor române pentru acest lucru. Astăzi însă voi vorbi despre două teme importante, două evenimente cu, în mod evident, conţinut dramatic. Mă refer în primul rând la tragedia aviatică care s-a petrecut în spaţiul aerian al Ucrainei, dar şi evenimentele, de asemenea dramatice din Gaza, în legătură cu situaţia cetăţenilor români şi cum putem în continuare să acordăm tot sprijinul necesar.
După cum cunoaşteţi, după consultarea primului ministru am decis reactivarea celulei de criză la nivelul Ministerului Afacerilor Externe la 17 iulie, având două obiective extrem de importante. Situaţia din Ucraina, am menţionat, dar şi evoluţiile din Gaza. În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, prioritatea specifică a celulei de criză a reprezentat-o accesul la informaţii cât mai complete şi cât mai rapid posibil, pentru a clarifica situaţia existenţei sau inexistenţei pe lista de pasageri a unor cetăţeni români. Aţi fost informaţi gradual, în funcţie de evoluţiile şi de rapiditatea evoluţiilor de către celula de criză, de Ministerul Afacerilor Externe cu privire la lucrurile care au putut fi, încă o dată, gradual la momentul fiecărei comunicări în parte, a putut fi clarificată. Vreau să fac o serie de precizări necesare pentru a înţelege procedurile, a înţelege care este situaţia la zi şi contând pe sprijinul mass-mediei pentru a difuza aceste informaţii. În primul rând, toate statele care au fost direct interesate de eventualitatea existenţei unor pasageri având cetăţenia naţională respectivă, toate au depins şi depind în continuare de informaţiile transmise, obţinute atât de autorităţile din Malaezia, în primul rând de compania aeriană din Malaysia, dar şi de celulele de criză. Ca să dau un singur exemplu, autorităţile ucrainene sau în cazul nostru un contact direct cu autorităţile canadiene. Fac o precizare de la bun început. Companiile aeriene, în general, nu transmit listele cu numele, identitatea pasagerilor. Și în cazul nostru, deşi au fost făcute demersuri şi în cazul celorlalţi, ceea ce noi am primit din partea companiei malaysiene la nivelul celulei de criză a fost o evidenţă pe naţionalităţi, pe cetăţenii, cu numărul de pasageri aparţinând unei cetăţenii sau alteia. Deci nu cu nume, prenume, identificări cu caracter personal şi, de asemenea, la un anumit moment, o informaţie din partea acestei companii că nu există în evidenţa listei de pasageri pe zborul respectiv niciun deţinător de cetăţenie română. Explicaţia. Toţi pasagerii care s-au înregistrat la zborul respectiv, cu paşaportul pe care l-au depus şi cu identitatea declarată au fost alte cetăţenii, alte paşapoarte. Nu paşaport românesc. Celula de criză olandeză, cu care colegii din celula de criză românească au avut şi au în continuare o cooperare foarte bună, ne-au pus gradual la dispoziţie o serie de elemente. Trebuie să precizez că multă vreme şi nici acum complet, n-au fost transmise decât, spre exemplu într-o primă fază o listă cu nume şi prenume şi atât. Nu paşaport, număr de paşaport, nu alte date de identitate, nu dată de naştere, nimic. Ceea ce a creat, în mod evident, o dificultate în a identifica cetăţenia sau cetăţeniile pasagerilor. A fost şi este în continuare o activitate care se desfăşoară pe măsură ce primim aceste elemente şi care clarifică diferite aspecte. Deci, concluzia comunicată de ambele surse principale a fost o bună perioadă de timp, că nu există niciun cetăţean român, pentru că nu folosise niciun pasager, la înregistrarea în zborul respectiv un paşaport românesc, ci cu totul alte cetăţenii. Membri celulei de criză şi le-am dat instrucţiuni în acest sens, au preferat să meargă mai departe şi să continue verificările. Cu titlul de exemplu, această situaţie dramatică şi m-am exprimat şi anterior în legătură cu pierderea vieţii într-un mod atât de dramatic, de toţi pasagerii aflaţi în avion, dar şi de tânărul student, cu dublă cetăţenie. Dumneavoastră în presă aţi şi menţionat că este de cetăţenie canadiană dar şi de cetăţenie română. În lista înregistrată de compania aeriană, numele era greşit. Andre şi nu Andrei. Și asta a generat dificultăţi în identificarea totuşi în ceea ce priveşte acel pasager, identificarea reală. Ulterior, datorită comunicării bune cu autorităţile canadiene am primit numele corect şi ulterior s-a primit şi data naşterii, astfel încât în două minute şi celula de criză a făcut şi face în continuare aceste verificări, folosind şi baza noastră naţională de date. În clipa în care am avut şi acest element, numele corect şi data naşterii, a fost identificată cetăţenia şi cealaltă cetăţenie, în speţă românească. În această situaţie, colegii din celula de criză la rândul lor au luat legătura cu familia, noi am transmis un comunicat de presă, subliniind un lucru foarte important – era solicitarea familiei de a se respecta această situaţie de a nu se da elemente cu caracter personal şi de a se manifesta reţinere într-o astfel de situaţie dramatică. Mai departe s-a aflat, presa este liberă să relateze. Eu aş face în continuare totuşi un apel la reţinere în a face comentarii în legătură cu situaţia dramatică a familiei. Și am mai respectat un lucru care ne-a fost solicitat. Celula de criză a transmis disponibilitatea autorităţilor române de a se ocupa de procedurile de repatriere a rămăşiţelor pământeşti, de a ajuta la identificare, dacă este cazul la faţa locului. Familia a preferat, pentru că îşi are în cea mai mare parte reşedinţa, domiciliul în Canada ca autorităţile canadiene să se ocupe de aceste proceduri.
Trebuie să vă spun că am avut în ultima perioadă mai multe convorbiri telefonice, una a fost menţionată public, cu ministrul de externe olandez, pentru că naţiunea olandeză a fost cea mai lovită dintre toţi, fiecare viaţă omenească este de o valoare incomensurabilă, dar olandezii au pierdut cel mai mult şi am transmis ministrului olandez întreaga compasiune, solidaritate şi la rândul său mi-a transmis acelaşi lucru pentru pierderea vieţii unui tânăr care are şi cetăţenia română. Dar am discutat şi cu ministrul canadian de externe, John Baird. Avem evaluări similare, avem poziţii politice identice şi în egală măsură am stabilit ca echipele noastre să ţină legătura, i-am transmis ministrului canadian încă o dată, că dacă este nevoie, autorităţile române se vor implica direct în a sprijini procedurile de repatriere în Canada, pentru că România este aici, noi suntem aici, mult mai aproape de Ucraina decât Canada.
În orice caz, trebuie să spun că această tragedie aviatică şi ceea ce se prezumă a fi fost un atac criminal cu o rachetă împotriva unui avion civil, cu pasageri nevinovaţi, demonstrează faptul că la nivelul comunităţii internaţionale, la nivelul Uniunii Europene în speţă, pentru că suntem stat membru al Uniunii Europene, trebuie să exprimăm o poziţie foarte clară şi foarte fermă pentru, pe de-o parte în primă instanţă, cât mai rapid posibil garantarea cu adevărat a accesului anchetatorilor, observatorilor OSCE, care au fost restricţionaţi parţial în această perioadă de timp la faţa locului, în a proteja probele, aşa cum sunt ele, pentru că au apărut informaţii, inclusiv în mass-media că se încearcă distrugerea unor probe, în realizarea unei anchete, cu o componentă internaţională, o expertiză internaţională, o anchetă completă, imparţială care să spună exact ceea ce s-a întâmplat, cine sunt responsabilii, cine a executat operaţiunea şi cine a comandat-o.
Din acest punct de vedere este absolut necesar şi asta este poziţia guvernului României ca în actualele condiţii dramatice, conflictul militar şi operaţiunile militare şi acţiunea separatiştilor să fie stopată. Este absolut necesară căutarea unei soluţii politice la criza din regiunile estice ale Ucrainei. De altfel, marţi voi participa la Consiliul Afaceri Externe, regiunea miniştrilor de Externe aparţinând statelor membre din Uniunea Europeană şi voi avea acest mandat foarte ferm, foarte clar, inclusiv – şi deschid o paranteză, aţi remarcat poate faptul că Uniunea Europeană a lărgit baza juridică pentru adoptarea de noi sancţiuni la adresa acelor actori, entităţi, persoane, bunuri care sprijină acţiunile separatiste, sprijină acţiunea agresivă din estul Ucrainei, sancţiuni care dacă Federaţia Rusă nu va înţelege foarte rapid să înceteze orice formă de sprijin politic sau militar, inclusiv cu armament performant, aceste sancţiuni trebuie adoptate şi aplicate.
Vreau să vă mai spun că procedurile continuă, pentru că există încă un număr de pasageri pe listă, doar cu nume şi prenume, nici autorităţile olandeze, nici la faţa locului nu se ştiu încă toate datele care să permită identificarea şi să permită în cazul nostru identificarea suplimentară, dublarea identificării, căutării în bazele de date, pentru a vedea dacă nu apare riscul unui alt caz de dublă cetăţenie. Prezumţia celulei de criză din România, văzând lista cu nume şi prenume şi rezonanţele, prezumţia este că nu vom avea astfel de situaţii. Dar trebuie să fim siguri, pentru că în cazul pe care l-am menţionat, atât de dramatic, cu tânărul care era student la Cluj, prenumele era Andre şi la final numele corect era Andrei şi atunci am putut să verificăm. Prezumţia este însă reţinută, vrem însă să fim siguri. Trebuie să vă mai spun că colegii din celula de criză care nu au prea cunoscut diferenţa între zi şi noapte în ultima săptămână şi mai bine şi vreau să le mulţumesc pentru modul cum au lucrat şi lucrează în continuare, vor continua aceste verificări şi vom informa, bineînţeles, opinia publică.
Eu am transmis tuturor omologilor care reprezintă state care au fost afectate de această teribilă tragedie, întreaga compasiune, solidaritate. Şi va fi nevoie să fim solidari în continuare în modul în care tratăm, politic în primul rând, această situaţie. Da, deci cam acestea sunt elementele care astăzi… Încă o dată, fiecare comunicare a ministerului de externe s-a referit la datele evaluărilor obţinute la acel moment al comunicării.
Astăzi aceasta este situaţia. Spuneam că în egală măsură activitatea celulei de criză reactivată la 17 iulie vizează evoluţiile din Gaza. Ştiţi foarte bine, noi am încheiat anterior, la 14 iulie, o operaţiune de repatriere a 84 de cetăţeni, cei mai mulţi români, femei în principal şi copii, foarte mulţi copii, familii mixte, dar şi o parte din soţi, palestinieni, unii cu dublă cetăţenie, alţii doar cu cetăţenie palestiniană, după o operaţiune desfăşurată în condiţii dificile, de conflict în teren, după o cooperare remarcabilă cu autorităţile israeliene în primul rând, palestiniene de la Ramallah, cu sprijinul unei agenţii specializate a ONU care activează în Fâşia Gaza şi cu autorităţile iordaniene.
I-am retrimis acum câteva zile, colegii din echipe mobile consulare care sunt prezenţi în clipa de faţă în Iordania şi respectiv în Israel, ambasada noastră din Israel şi misiunea de la Ramallah din teritoriile palestiniene, plus ambasada de la Amman, în Iordania, plus echipele consulare, sunt în permanent contact cu cetăţenii români de la faţa locului. Există solicitări, asta este informaţia şi confirmarea, există noi solicitări de repatriere într-un număr, trebuie să spunem, însumat comparabil cu evacuarea care a avut loc anterior, în grupuri diferite, este adevărat. Nu exclud deloc ca în perioada următoare, în funcţie de necesităţi şi în funcţie de posibilităţile care apar legate de situaţia de securitate, să procedăm la cel puţin o nouă, dacă nu mai multe proceduri de evacuare.
Contează foarte mult în continuare gradul de cooperare cu autorităţile naţionale pe care le-am menţionat, cu aprobările. Partea israeliană trebuie să aprobe fiecare nume şi prenume, fiecare om de pe listă. Şi au fost situaţii în care din diverse raţiuni care ţin de competenţele şi verificările autorităţilor israeliene, nu am primit aprobări în primă instanţă. Şi am insistat, autorităţile române au insistat, pentru că vorbeam şi de familii, vorbim de familii mixte. Şi este foarte dificil să evacuezi soţia şi copiii şi soţul, indiferent de cetăţenia lui, să rămână în teren. Avem şi acum astfel de situaţii în care trebuie să lucrăm pentru a obţine toate aprobările respective şi, vă spuneam, nu exclud deloc o nouă operaţiune.
Aici fac un comentariu, eu voi solicita la rectificarea bugetară care urmează ca Guvernul să aprobe alocarea unui buget suplimentar pentru fondul de intervenţii de urgenţă a Ministerului de Externe, fondul consular. Operaţiunea de evacuare din ultimele estimări, cu cele două avioane militare care ne-au fost puse la dispoziţie de Ministerul Apărării şi îi mulţumesc, s-a făcut din finanţarea din bugetul MAE, aproximativ 80 de mii de euro. Şi în clipa de faţă noi nu mai avem, am epuizat la jumătatea anului fondul nostru de intervenţii de urgenţă de asistenţă consulară. Deci vom avea nevoie de aprobarea Guvernului şi sper ca Ministerul Finanţelor în aceste circumstanţe să înţeleagă să ne sprijine pentru obţinerea la rectificare a sumelor şi sunt convins că aşa va fi. Dacă îmi permiteţi, vreau totuşi să revin la un element legat de operaţiunile şi ceea ce se întâmplă în Ucraina.
Eu am fost informat şi noi la Ministerul de Externe în legătură cu necesitatea, dorinţa, solicitarea guvernului ucrainean de a acorda şi este adresată statelor europene, partenerilor internaţionali, de a acorda asistenţă medicală de urgenţă, rapidă, pentru mai mulţi răniţi ucraineni. Vorbim aici fie de civili care au fost afectaţi, oameni nevinovaţi, de conflictul militar din estul Ucrainei, fie de personal militar. Vă aduc aminte că după evenimentele tragice, dramatice din Piaţa Independenţei de la Kiev, din Maidan, România a asigurat tratamentul militar de urgenţă şi a salvat viaţa a 11 ucraineni, cetăţeni ucraineni. Eu voi propune Guvernului României, primului ministru, ca România să se implice şi să acorde rapid asistenţă medicală de specialitate în spitalele româneşti, la solicitarea explicită şi în funcţie de necesităţile exprimate de autorităţile ucrainene, pentru cetăţenii ucraineni răniţi, un număr pe care putem să îl discutăm şi ne asumăm acest lucru. Încă o dată, vorbim fie de militari, fie eventual de personal, de civili care au fost afectaţi. Încă o dată, vreau să exprim starea de şoc pe care cu toţii am resimţit-o şi vă asigur, în discuţiile cu colegi miniştri de externe din statele care au fost afectate e o poziţie comună, dar dincolo de starea de şoc trebuie să vedem explicaţiile, raţiunile, rădăcinile acestui tragic eveniment pe care dacă îl vom vedea confirmat de o anchetă internaţională imparţială şi completă, în funcţie de rezultate, dacă rezultatele vor merge într-o anumită direcţie, acest lucru ar trebui să însemne răspunderea în faţa justiţiei, fie naţională, fie internaţională, a criminalilor care au recurs la acest gest. Şi să vedem de asemenea şi raţiunile, rădăcinile politice, cu toată responsabilitatea care decurge din acest lucru.
Un ultim comentariu, pentru că vorbeam de Malaezia şi ştiţi că au mai fost probleme pe această temă pentru unii cetăţeni români care au avut proasta inspiraţie să participe, să fie tentaţi să participe la reţele de trafic de droguri sau cărăuşie, indiferent de motivaţiile lor personale, economice, sociale, noi am informat chiar în această dimineaţă, dar vreau să revin asupra acestui subiect în legătură cu situaţia – încă o dată, nu e singulară – a unui cetăţean român, numele Laurenţiu Marin Peity, arestat anterior pentru trafic de droguri, cărăuşie, sub această acuzaţie, în Malaezia. Faptă pasibilă de pedeapsa capitală, pedeapsa cu moartea în Malaezia. Au mai fost şi alte situaţii.
Datorită unui sprijin – să mă exprim diplomatic – complex, insistent, persistent al Ministerului de Externe, cu sprijin şi pentru apărarea de care a beneficiat, cetăţeanul respectiv cu puţin timp în urmă a fost achitat în primă instanţă. Urmează calea de atac, dacă procurorul va considera necesar, va ataca această soluţie. E un lucru în sine, pentru că viaţa unui om e un lucru extraordinar de important pe care vreau să îl salut. A mai fost un caz de cetăţean român aflat într-o situaţie similară care datorită aceloraşi eforturi insistente ale Ministerului de Externe pe canale diplomatice, prin asistenţa, sprijinul oferit şi pentru găsirea unui apărător, a fost condamnat la detenţie, nu la pedeapsa capitală, la un număr de ani în prima instanţă. Urmează procedura de atac şi sperăm să fie mai bine, dacă se poate. Dar, aduc aminte că ministerul de externe a lansat o campanie publică împotriva traficului de droguri, de avertizare a cetăţenilor români, şi fac apel la dumneavoastră să ne ajutaţi, mass-media, să putem să difuzăm această informaţie către românii care au drumuri în acele state din Asia, de exemplu unde traficul de droguri, atrage pedeapsa capitală în mod normal.
Deci este datoria statului român nu doar să sprijine, dar şi să avertizeze şi să descurajeze propriii cetăţeni pentru a nu face greşeli.
Cam acestea erau lucrurile pe care doream să vi le prezint. Încă o dată, mulţumesc colegilor din celula de criză şi sprijinului de care am beneficiat din partea altor instituţii ale statului pentru a gestiona toate aceste situaţii extrem, extrem de grave. Vă asigur că celula de criză va continua să îşi facă datoria şi vom informa public, pe măsură ce lucrurile avansează. Vrem să avem certitudinea că nu vor mai fi alte situaţii, dar pentru asta mai avem încă de lucru.
Dacă aveţi una sau două întrebări, vă stau la dispoziţie, după care după încheierea conferinţei de presă eu o să rog colegii din celula de criză să rămână cu dumneavoastră, să vă stea la dispoziţie dacă pe anumite elemente, de proceduri tehnice, anumite lucruri care trebuie poate mai bine explicate, să vă stea la dispoziţie cu aceste elemente.
Autor:
