Această acţiune se încadrează, cu succes, în contextul lărgirii cadrului de cooperare culturală dintre România şi Republica Moldova şi reprezintă rezultatul angajamentului oficial asumat de ministerele de resort ale celor două state, în marja „Acordului de colaborare între Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România şi Ministerul Culturii din Republica Moldova“.
Evenimentul va reuni membri ai comisiilor naţionale din cele două state în domeniul patrimoniului cultural imaterial ce activează în sfera academică, universitară, muzeală şi de cercetare, precum şi specialişti în domeniu.
Reuniunea are menirea de a facilita o consultare prolifică între specialişti, axată pe analiza dosarelor comune de candidatură UNESCO, între care se numără şi cel privind„Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova“.
Colaborarea dintre comisiile de specialitate din cele două state a înregistrat deja un prim succes prin înscrierea, în decembrie 2013, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a Colindatului de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova. Importanţa acestei reuşite este cu atât mai relevantă, cu cât acest bine-cunoscut ritual s-a constituit în primul dosar transnațional coordonat de România, devenind, totodată, primul element înscris de Republica Moldova în patrimoniul imaterial UNESCO.
La data de 31 martie 2014, a fost depus, la Secretariatul Convenţiei UNESCO 2003 pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, dosarul „Practici culturale asociate zilei de 1 Martie“ (Mărţisorul) – al doilea dosar multinaţional de candidatură coordonat de România şi elaborat împreună cu Bulgaria, Republica Moldova şi Republica Macedonia ce va intra în ciclul de evaluare al Comitetului Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial aferent anului 2015.
Menţionăm că România are înscrise în patrimoniul imaterial UNESCO 4 elemente – „Ritualul Căluşului“ (2008), „Doina“ (2009), „Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu“ (2012) şi „Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova“(2013) -, la care se adaugă alte 7 obiective de patrimoniu material.
Autor:
